Cum afectează cataracta structura ochiului și ce opțiuni de tratament sunt disponibile?

Cataracta reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului, afectând astfel calitatea transmiterii imaginilor către retină. Această opacifiere împiedică lumina să fie focalizată corect, ceea ce duce la scăderea acuității vizuale și la apariția unor simptome precum sensibilitatea la lumină, halourile în jurul surselor de lumină și diplopia monoculară.

Ce rol joacă structurile interne ale ochiului în dezvoltarea cataractei?

Cristalinul, o structură transparentă aflată în interiorul ochiului, joacă un rol esențial în focalizarea luminii pe retină. În timp, procesele de îmbătrânire sau alți factori precum traumatismele, diabetul sau expunerea la radiații ultraviolete determină modificări structurale la nivelul fibrelor cristaliniene. Acestea pot deveni opace, ducând la formarea cataractei. De exemplu:

• Cataracta nucleară: Opacifierea centrală a cristalinului, asociată cu vârsta.

• Cataracta corticală: Aglomerări care apar la periferia cristalinului și converg spre centru.

• Cataracta subcapsulară posterioară: Opacități localizate în straturile posterioare, frecvente la persoanele cu diabet sau tratamente prelungite cu corticosteroizi.

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea cataractei?

Pe lângă înaintarea în vârstă, există numeroși factori care cresc riscul de apariție a cataractei:

• Afecțiuni metabolice, precum diabetul zaharat.

• Expunerea cronică la raze UV.

• Traumele oculare și intervențiile chirurgicale anterioare.

• Consumul de tutun și obezitatea.

• Bolile genetice, precum boala Wilson sau hipotiroidia.

Ce tipuri de cataractă există și cum diferă acestea?

Există mai multe tipuri de cataractă, clasificate în funcție de cauza apariției, localizare și evoluție. Printre acestea se numără:

• Cataracta congenitală: Apare la naștere sau în primii ani de viață, adesea legată de infecțiile materne sau de deficiențele nutriționale în timpul sarcinii.

• Cataracta traumatică: Se dezvoltă în urma traumatismelor oculare sau a expunerii prelungite la radiații.

• Cataracta complicată: Asociată cu alte afecțiuni oculare, precum glaucomul sau uveitele cronice.

• Cataracta senilă: Este cea mai frecventă formă și apare odată cu procesul de îmbătrânire.

Cum se tratează cataracta și ce opțiuni există pentru restabilirea vederii?

Tratamentul cataractei este în principal chirurgical și constă în înlocuirea cristalinului afectat cu un implant artificial, cunoscut sub numele de lentilă intraoculară (LIO). Tehnologiile moderne permit utilizarea de:

• Facoemulsificare: O tehnică minim invazivă, cu recuperare rapidă.

• Implanturi multifocale sau torice: Pentru corectarea problemelor de refracție asociate, cum ar fi miopia sau astigmatismul.

În cazurile de cataractă secundară (apărută după operație), tratamentul presupune utilizarea unui laser pentru curățarea capsulei posterioare.

Ce măsuri preventive pot reduce riscul de cataractă?

Deși cataracta nu poate fi întotdeauna prevenită, anumite măsuri pot încetini progresia acesteia:

• Purtarea ochelarilor de soare care blochează razele UV.

• Adoptarea unei diete bogate în antioxidanți (vitamina C, E, luteină, zeaxantină).

• Renunțarea la fumat și menținerea unui stil de viață sănătos.

• Monitorizarea regulată a sănătății ochilor, mai ales în cazul persoanelor cu factori de risc.

Cataracta, deși o afecțiune serioasă, poate fi tratată cu succes, redând pacienților o vedere clară și o calitate îmbunătățită a vieții. Este esențială diagnosticarea precoce și intervenția promptă pentru a evita complicațiile.