Pterigionul este o afecțiune oculară frecventă, caracterizată printr-o proliferare benignă a țesutului conjunctival care invadează corneea, cel mai adesea din partea nazală a ochiului. Deși la început poate fi doar o problemă estetică, în timp pterigionul poate afecta vederea prin modificarea curburii corneene sau prin acoperirea zonei centrale a acesteia.
Tratamentul chirurgical reprezintă soluția principală atunci când pterigionul devine simptomatic sau afectează acuitatea vizuală, însă există și un risc de recidivă, care trebuie discutat cu pacientul încă dinaintea intervenției.
Cauze și factori de risc
Printre cauzele și factorii asociați dezvoltării pterigionului se numără:
- expunerea îndelungată la radiații ultraviolete (UV),
- mediile cu praf, fum sau vânt,
- iritațiile oculare cronice,
- predispoziția genetică.
Afecțiunea este mai des întâlnită la persoane care lucrează în aer liber și în zone cu climă însorită.
Simptome frecvente
- roșeață oculară,
- senzație de corp străin,
- lăcrimare excesivă,
- uscăciune oculară,
- vedere încețoșată (în stadii avansate).
În unele cazuri, pterigionul rămâne stabil ani întregi, dar în altele poate progresa rapid, necesitând intervenție chirurgicală.
Tratamentul chirurgical al pterigionului
Operația de pterigion constă în excizia formațiunii fibro-vasculare de pe suprafața oculară. Există mai multe tehnici chirurgicale moderne:
- Excizia simplă – îndepărtarea țesutului fără alte proceduri asociate (are o rată mai mare de recidivă).
- Excizia cu grefă conjunctivală – după excizie, zona afectată este acoperită cu o grefă de conjunctivă prelevată dintr-o altă parte a ochiului. Această metodă reduce semnificativ riscul de recidivă.
- Excizia cu membrană amniotică – folosită în cazurile complexe sau recidivante.
- Tehnici adjuvante – utilizarea de mitomicină C sau alte substanțe care scad rata recidivei.
Intervenția este, de obicei, realizată ambulatoriu, sub anestezie locală, iar recuperarea durează câteva săptămâni.
Riscul de recidivă
Chiar și după excizie, pterigionul poate reapărea. Rata de recidivă depinde de:
- metoda chirurgicală utilizată,
- vârsta pacientului (mai mare la persoanele tinere),
- expunerea postoperatorie la factorii de risc (soare, praf, vânt).
Cele mai eficiente tehnici (cum este excizia cu grefă conjunctivală) reduc recidiva la sub 10%, comparativ cu excizia simplă, unde riscul poate depăși 30–40%.
Prevenție după operație
Pentru a minimiza riscul de recidivă, medicii recomandă:
- purtarea de ochelari de soare cu protecție UV,
- utilizarea lacrimilor artificiale pentru menținerea hidratării oculare,
- evitarea mediilor prăfoase sau a expunerii excesive la vânt și soare,
- controale oftalmologice regulate după intervenție.
Întrebări frecvente
1. Pterigionul este o tumoră malignă?
Nu, este o proliferare benignă a țesutului conjunctival.
2. Operația de pterigion este dureroasă?
Nu, intervenția se face cu anestezie locală și este bine tolerată.
3. Pterigionul poate afecta vederea?
Da, dacă se extinde spre centrul corneei sau produce astigmatism.
4. Recidiva apare imediat după operație?
Nu, de obicei apare la câteva luni sau chiar ani după intervenție.
5. Există tratamente medicamentoase pentru pterigion?
Nu există un tratament medicamentos definitiv; picăturile pot ameliora simptomele, dar nu înlătură formațiunea.
6. Cât durează recuperarea după operație?
În general, câteva săptămâni, timp în care pacientul folosește picături antiinflamatorii și lubrifiante.
7. Este obligatorie grefa conjunctivală?
Nu, dar este recomandată deoarece reduce mult riscul de recidivă.
8. Se poate opera la ambii ochi în același timp?
De obicei, se preferă operarea pe rând a fiecărui ochi, pentru o recuperare mai sigură.
9. Pterigionul poate dispărea singur?
Nu, odată apărut, nu se retrage spontan.
10. Ce se întâmplă dacă nu este tratat?
Poate rămâne stabil, dar uneori crește și afectează vederea, necesitând chirurgie.
