Cum se simte boala in corp cand ai conjuctivita?

Cum se manifesta conjunctivita

Conjunctivita nu doare si nici nu modifica vederea (cel putin in stadiile incipiente, fara complicatii).

Pacientul poate simti:

• mancarime (prurit) – in conjunctivitele alergice poate fi foarte intensa

• senzatie de corp strain (de nisip in ochi)

• usturime

• senzatie de arsura

• uneori, usoara fotofobie (sensibilitate la lumina)

Care sunt cauzele conjunctivitei?

Exista trei tipuri mari de conjunctivita: alergica, infectioasa si chimica. Cauza conjunctivitei variaza in functie de tipul acesteia.

Conjunctivita alergica

• Conjunctivita alergica apare mai frecvent la persoanele care sufera deja de alergii sezoniere. Acestia o dezvolta cand intra in contact cu o substanta care declanseaza o reactie alergica la nivel ocular.

• Conjunctivita papilara giganta este tipul de conjunctivita alergica determinata de prezenta cronica a unui obicet strain care a patruns in ochi. Persoanele care poarta lentil de contact dure sau rigide, persoanele care poarta lentile de contact moi dar care nu sunt inlocuite frecvent, persoanele care prezinta o sutura expusa la nivelul suprafetei ochiului sau care au un ochi protetic (artificial) sunt mai predispuse la a dezvolta aceasta forma de conjunctivita.

Conjunctivita infectioasa

• Conjunctivita bacteriana este o infectie determinata frecvent de o bacterie stafilococica sau streptococica de la nivelul pielii sau al aparatului respirator. Insectele, contactul fizic cu alte persoane, igiena deficitara (atingerea ochiului cu mana murdara) sau folosirea produselor cosmetice de machiaj ori a lotiunilor faciale contaminate pot, de asemenea, sa provoace infectia. Folosirea la comun a produselor de machiaj sau folosirea lentilelor de contact necuratate optim pot, de asemenea, sa provoace conjunctivita bacteriana.

• Conjunctivita virala este cel mai frecvent cauzata de virusuri contagioase asociate cu raceala comuna. Se poate dezvolta in urma expunerii la stranutul sau tusea cuiva care are o infectie de tract respirator superior. Conjunctivita virala poate, de asemenea, sa se produca atunci cand virusul se raspandeste la nivelul membranelor mucoase ale organismului, care leaga plamanii, gatul, nasul, ductele lacrimale si conjunctiva. Pentru ca lacrimile se dreneaza in pasajul nazal, suflatul nasului cu forta poate face ca virusul sa treaca din tractul respirator in ochi.

• Conjunctivita neonatala (ooftalmia neonatorum) reprezinta o forma severa de conjunctivita bacteriana care se produce la nou-nascuti. Este o afectiune severa care poate determina afectarea permanenta a ochiului daca nu este tratata imediat. Boala apare la sugarii expusi la chlamydia sau gonoree in timpul nasterii pe cale naturala.

Conjunctivita chimica

• Conjunctivita chimica poate fi cauzata de iritanti precum poluantii din aer, clorul din piscine si expunerea la noxe.

• Conjunctivita produsa de factorii fizici (UV)

Ce va observa medicul oftalmolog la consult?

Examenul clinic arata:

• inrosirea ochiului prin dilatarea vaselor de sange ale conjunctivei (de la usoara pana la accentuata)

• secretie conjunctivala modificata (mucoasa, muco-purulenta sau chiar purulenta) – nu este obligatorie (in cele alergice nu apare)

• edeme palpebrale sau conjunctivale (umflarea pleoapelor)

• prezenta de membrane conjunctivale

• lacrimare accentuata (uneori)

• hemoragii subconjunctivale (uneori, mai ales in formele virale)

• leziuni corneene, keratita punctata (complicatie a conjunctivitei virale ce determina scaderea vederii)

• ganglioni preauriculari mariti de volum (in conjunctivitele virale)

• febra (in conjunctivitele virale)

• dureri de cap (in conjunctivitele virale)

• semne de rinita (curge nasul – in formele virale sau alergice)

• leziuni alergice la nivelul pielii

Diagnosticul conjunctivitei

Conjunctivita poate fi diagnosticata in urma unui examen ocular complet. Testarea, cu accent pe conjunctiva si pe tesutul inconjurator, poate include:

• Istoricul pacientului pentru a stabili simptomele, cand au debutat simptomele si daca exista probleme de sanatate sau conditii de mediu care favorizeaza afectiunea

• Masuratori de acuitate vizuala pentru a stabili daca a fost afectata vederea (in caz de complicatii)

• Evaluarea conjunctivei si a tesutului extern al ochiului prin folosirea luminii si a instrumentului maritor.

• Evaluarea structurii interne a ochiului pentru ca medicul sa se asigure ca nu exista un alt tesut afectat de conjunctivita.

• Testarea suplimentara, care poate include recoltarea de mostre de tesut conjunctival. Este indeosebi importanta in cazul conjunctivitei cronice sau daca nu exista raspuns la tratament.